Simți așa un aer curios despre cum definesc oamenii de ștință curioitatea? Ah, simplu! (mai interesant este cum îți definești propria curiozitate). Curiozitatea, ca trăsătură de caracter, descrie resursa interioară care impulsionează oamenii să caute informații ce le răspund nevoilor personale. În timp ce caută, mintea lor este deschisă pentru a explora o gamă largă de cunoștințe sau experiențe, iar acestea vor sprijini formularea concluziilor sau verificarea propriilor asumpții.

Când experimentezi curiozitatea, manifești o serie de comportamente: pui întrebări, tatonezi o serie de surse (oameni din mediul tău, google, cărțile pe care le ai în bibliotecă, conținuturi din memorie, vorbești cu tine însuți sau cauți experiți care te pot consulta), explorezi în exteriorul tău, parcurgi pași care dau sens căutării tale.

De exemplu:

O persoană curioasă, când vizionează un film istoric, este impulsionată să verifice sau să valideze ceea ce a aflat din povestea cinematografică. A aflat despre un om care a impactat într-un fel sau altul lumea și se informează în plus, construindu-și un tablou mai detaliat despre viața acestuia. O astfel de persoană nu este mulțumită cu nivelul de cunoaștere pe care l-a dobândit vizionând filmul. Simte nevoia să caute în plus.

sau

O persoană curioasă, când participă la orele de la școală, nu se mulțumește cu ceea ce profesorul i-a predat. După ce se asigură că a prins ideea a ceea ce a livrat profesorul, intră în contact cu latura practică a materiei (ce legătură are această informative cu viața de zi cu zi?) și pune întrebări. Uneori ora este atât de aglomerată cu sarcini, încât profesorul nu mai are timp să gândeacă împreună cu elevii la provocările curiosului, de aceea persoana respective își va continua căutările pe cont propriu. Va consulta bibliografia, va căuta pe site-uri sau proiecte de specialitate, va aplica și va descoperi din proprie experiență cum stă treaba cu acel concept.

Ai o întrebare! Și cauți. Faci asta și universal tău se extinde (la nivel soft – mintea, la nivel hard: se multiplică sinapsele neuronale, cresc dendrite noi, se extinde rețelele neuronale).

Curiozitatea hrănește mintea, oferindu-i un meniu de lux. Când mănânci pentru prima oară într-un restaurant soficticat, aproape sigur îți vine să refuzi o porție de fast-food la următoarea masă. Ai termen de comparative. Ai savurat o experiență de nivel înalt și ți-o dorești din nou. Vrei ceea ce este cel mai bun pentru tine, nu-i așa?! O persoană curioasă se duce în fiecare zi în spatiul de lux al informațiilor, are poftă de ingrediente calitative din cămara adevărului și își pregătește cu atenție meniul de cunoștințe. Făcând asta, mintea se transformă. Nu mai ești o persoană care are păreri intuitive despre orice, ești o persoană care a verificat informațiile din surse de încredere. Ești în contact cu Realitatea. Și astfel, ai șanse mai mari de a lua deciziile cele mai bune care te afectează atât pe tine, cât și pe cei din jur.

Recapitulând, a fi curios înseamnă:

  • A avea o anume agilitate legată de căutarea noutății
  • A întreba atât cât este necesar pentru a aprofunda ceea ce cunoști
  • A fi direct interesat de procesul cunoașterii și a avea un rol activ în acest sens.

Cum pot cultiva curiozitatea?

Din fericire, trăsăturile de caracter sunt antrenabile. Ca adult, poți amplifica nivelul de curiozitate al copiilor cam așa:

Încurajează-i să pună întrebări!

Și nu doar ei, ci și tu (cizmar fără cizme :)?!). Căută cu ei răspunsul, răspunde-le sau indică o sursă unde ar putea descoperi ei răspunsul la întrebare. Acest lucru poate fi stimulat. Zi de zi. Pas cu pas. Când copiii ajung la anumite concluzii în contact cu un anume tip de cunoaștere, încurajează-i să caute alternative, să nu se limiteze la o viziune fixă, finite. Lumea este un loc plin de varietate. Sprijină-i să descopere asta!

Cultivă bucuria de a citi!

Lectura în sine facilitează creșterea curiozității. Simplul act de a citi (material atent selectate) stârnește întrebări, perspective, ce de-uri. Este minunat ca obiceiul de a citi să fie cultivat încă de la vârste fragede, mai ales în legătură cu subiectele față de care au un interes natural. În acest sens, le poți pune la dispoziție o serie de resurse: reviste, pagini de internet, documentare sau filme de ficțiune tematice, cărți scrise într-un mod provocativ, enciclopedii, workshopuri, activități specifice în cadrul cărora pot descoperi pe cont propriu.

Pune-ți la îndoială propriile asumpții

Pentru a fi un bun facilitator al sclipirilor de curiozitate și a cultiva o minte deschisă, este necesar să ai un antrenament de a-ți observa propriile bias-uri și ceea ce evaluezi ca a fi adevărat. Nu este o muncă ușoară și presupune un consum consistent de glucoză (mâncărica preferată a neuronilor J). Este interesant să te întrebi pe alocuri de cum ai ajuns să ai o anume credință? De unde știi că pământul se învârte în jurul Soarelui și nu invers, cum s-a crezut de curând, datorită experienței empirice (cred ceea ce văd)? Te speli pe mâini înainte de masă. De ce? Ce anume riști dacă nu procedezi în acest fel? Ce se întâmplă în creierașul copilului tău când îl critici (ce reacție de supravițuire se declanșează)? De ce ne e teamă să vorbim în public? Care este sensul vieții? J Observă ce tip de răspunsuri dai. Tinzi să te oprești sau arzi de nerăbdare să vezi ce au descoperit omuleții (numiți cercetători) care caută o chestiuță câte 30-40 ani. Evident, nimeni nu te împiedică să ai propria ta părere 🙂

De ce curiozitatea este importantă?!

Imaginează-ți o viață în care niciodată nu îți formulezi întrebări, nu simți interes pentru lucrurile din jurul tău, nu simți nevoia să clarifici cine sunt oamenii din jurul tău, de unde provin alimentele pe care le mănânci, cum au apărut banii, de ce semaforul are trei culori, cate galaxii are universul, cum apar copiii etc etc. Curiozitatea are un rol esențial în tot ce înseamnă SUPRAVIEȚUIRE. Dar mai are un rol: crește calitatea vieții!


…și alte curiozități (din categoria research):

Recent oamenii de știință au adus mai multă lumină asupra curiozității argumentând că aceasta cristalizează cunoașterea, sensul pe care îl dai vieții, reziliența fizică și mentală “Interesting Things and Curious People: Exploration and  Engagement as Transient States and Enduring Strengths.”

Recenzie despre curiozitate ca și construct psihologic: “The Psychology of Curiosity: A Review and Reinterpretation.”

Dr. Jon Baron ne împărtășește cu exemple edificatoare felul în care educația ar putea fi un spațiu al minților deschise “Why Teach Thinking? An Essay.”

Un argument pentru educația unui anume fel de a gândi “Teaching Intelligence.”

Dovezi că aspecte ale unei minți deschise sunt corelate cu inteligența “Myside Bias, Rational Thinking, and Intelligence.”

Explorează și celelalte trasături

GRITRECUNOȘTINȚAINTELIGENȚA SOCIALĂOPTIMISMULAUTOCONTROLULENTUZIASMUL